Statisticile arata ca stresul este "virusul" timpului nostru , care incepe sa cuprinda si copiii de varsta scolara. Dupa infarctul miocardic , in graficele medicale, stresul urmeaza ca cea mai frecventa cauza a deceselor.
S-a facut o categorisire valorica a efectelor care provoaca stres si s-a ajuns la o valoare medie de 200 puncte. S-a testat un grup de oameni si s-a constatat ca printre pacientii care totalizau 150-199 puncte, se afla un procent de 37 % cu o boala cronica. Dintre pacientii care totalizau 200-299 puncte, un numar de 51 % sufereau de o boala cronica, iar la pacientii cu peste 300 puncte procentul bolnavilor cu boli cronice era de 71 %.
Omului din epoca primitiva, stresul i-a salvat viata prin faptul ca la cel mai mic zgomot ciudat , a sarit in sus si a fost gata de lupta sau de fuga. Energia mobilizata prin revarsarea adrenalinei si noradrenalinei se consuma in lupta, sau in fuga de pericol. In ambele cazuri , marile functiuni ale organismului , lucrau la intensitate maxima. Circulatia sanguina marea viteza sangelui de 5-8 ori, pulsatia inimii urca de la 60-70 p/m cat este normal, pana la 200 p/m. Consumul de oxigen crestea si el de 8-10 ori , la fel si circulatia limfatica. Astfel adrenalina si noradrenalina erau eliminate si organismul isi revenea la normal.
Ce se intampla in cazul omului zilelor noastre ?
Toate influentele mediului inconjurator, care se abat asupra noastra cum ar fi: bucuria, munca monotona, supararea, zgomotul excesiv, plictiseala, depresia nervoasa, caldura excesiva, frigul, discutiile polemice cu oamenii din jur, televiziunea si radioul, daca depasesc pragul sau "digul de protectie" al sistemului nervos central, provoaca un jet de catacholamine , adica adrenalina sau noradrenalina, care nu mai pot fi eliminate din organism decat prin repausul corespunzator, pe care in ziua de azi , nu ni-l putem permite. Varianta de a sparge ceva , de a lupta fizic cu omul de langa tine care este de alta parere , cade de la sine, asa ca ramai incarcat cu energie suplimentara , care forteaza digul de protectie, adica pragul limita care protejeaza sistemul nervos, central sau cel vegetativ de tot felul de excitatii neesentiale. Daca acest prag limita este depasit, sistemul nervos central pierde controlul temporar asupra comenzilor date, iar rezultatul sant comenzi eronate catre diverse organe interne. Sistemul nervos vegetativ, care lucreaza independent de sistemul nervos central si are in subordine coordonarea functionalitatii diverselor organe interne si a aparatului respirator, va fi deasemeni dereglat prin depasirea pragului limita la excitatii excesive, stiindu-se ca plexul solar este sediul emotiv al organismului.
De-a lungul maduvei spinarii se afla o serie de ganglioni care raspund de regenerarea celulelor in organism , si care tin evidenta celulelor moarte si a celor noi , care sunt necesare pentru a nu conturba functionalitatea organismului. Si acesti ganglioni, primesc comenzile de la sistemul nervos central si vegetativ, iar daca comenzile primite sant neclare sau false , conditionate de depasirea frecventa a pragului limita din cauza stresului si a nicotinei, se produce o crestere necontrolata a tesutului nou in anumite organe. Se stie ca sistemul nervos vegetativ , este reglat de echilibrul dintre SIMPATICUS si PARASIMPATICUS. Comenzile date de sistemul nervos vegetativ se transmit prin asa-numitele sinapse, care pot fi comparate cu intrerupatoarele de curent electric.Stresul si nicotina , au un efect de blocare a sinapselor in ganglionii autonomi, iar comenzile date de centrala, nu ajung intodeauna la destinatie. Astfel se si explica faptul ca fumatorii se imbolnavesc intr-un procentaj de doua ori mai mare de cancer , fiindca pe langa factorul stres mai intervine si nicotina. Dar nu ajunge sa eliminam fumatul din viata noastra sub forma de interdictie, ci este necesar sa ne punem intrebarea de ce fumam, si sa ne sugeram ideea ca nu avem nevoie sa continuam acest viciu.
Un stadiu mai putin grav , dar care trebuie considerat un semnal de alarma, il constituie astenia nervoasa, in care acel prag limita mai reuseste totusi sa opreasca valurile emotive de ordin psihic sau fizic, insa organismul da mult mai repede semne de oboseala si necesita foarte des repaus total pentru refacere. Intrucat omul se naste cu un numar fix de celule nervoase care nu se regenereaza si nu se inmultesc in tot timpul vietii lui, formand asa-numita <<personalitate>> a lui, noi trebuie sa economisim energia nervoasa printr-o preselectie a impulsurilor sau excitatiilor care se abat asupra noastra , iar acest lucru este posibil doar prin autosugestie, relaxare de tip YOGA, meditatie, reducerea vorbirii inutile combinate cu respiratii cat mai ample intr-un aer curat. Dupa fiecare munca intelectuala depusa , sa nu lipseasca o irigare mai buna a celulelor nervoase din creier cu oxigen proaspat , prin exercitii de respiratie. Prin autosugestie, sa ne sugeram calmul si sa anihilam graba si nervozitatea. |
